Ultimul model de robot

Se construieste ultimul model de robot care sa inlocuiasca barbatul.
Este supus la teste.
Nemtoaica iese dupa o jumatate de ora: „Ah, gut gut!”.
Americanca iese dupa o ora: „Great action!”.
Olteanca iese dupa 3 ore fugarind robotul:
– Fir-ai al dracului, te plangi ca s-au terminat bateriile ai? Dar de fugit mai poti sa fugi?!

Pe sosea prin Oltenia

Pe o șosea intens circulată din Oltenia, cu puțin înainte de ivirea zorilor, un echipaj de la Rutieră oprește o Dacie care târa după ea o remorcuță goală.
– Sunt agentul Popică, vă rog să prezentați actele. De unde veniți?
Șoferul:
-Am fost prin Ardeal cu niște lubeniță.
Soția, din dreapta:
– Și… pepeni, și doi saci de ardei!
Șoferul, predând actele:
-Am avut viteză?
Soția, din dreapta:
– Sigur c-ai avut bă, Niki Lauda, c-o ții numa la blană, de ce crezi tu că te opri domnu ofițer?
Agentul:
– De fapt,v-am oprit ca să vă atrag atenția că farul din dreapta nu funcționează iar acum observ că geamul de la semnalizare e spart.
Șoferul:
– Îmi pare rău, nu știam… l-o fi lovit careva prin piață.
Soția, din dreapta:
– Nu știai, pe dracu! Că mă bați la cap d-astă iarnă ca să-ți dau bani să-l schimbi, de parcă la noi se cacă măgaru bani!
Agentul, în șoaptă, înapoind actele:
– Da v-ajută soția…
Soția, din dreapta:
– L-ajut dom ofițer,cum o să nu-l ajut,da numa când e beat,că când e treaz,de ce să mă bag…

Medicament oltenesc

Odată, soţia unui oltean, fiind leneşă, ca să nu lucreze se dădu bolnavă.
Îi spuse soţului ei că are o boală grea, “obosire de muncă” şi este grav bolnavă.
Neştiind ce să faca, olteanul se duse la farmacie să cumpere medicamente pentru nevastă să îi treacă necazul.– Aveţi ceva pentru boala “obosire de muncă”?
– Da, ia dă-te mai aproape şi întinde capul!
Olteanul întinse capul iar farmacistul îi dădu doi pumni în faţă de îl ameţi de tot.
Olteanul întrebă farmacistul:
– Da de ce mă lovişi?
– Ăsta-i medicamentul. Îl dai şi soţiei tale şi o vindecă.
Olteanul merse acasă şi îi dădu un pumn soţiei de sări asta din pat sus şi începu să lucreze ca titirezul. Olteanul, mulţumit din cale-afară, se duse înapoi la farmacist:
– Am venit să-ţi mulţumesc. Medicamentul a mers perfect.
– Vezi, ţi-am zis eu!
– Dar mi-o trebuit doar o doză, aşa că pe cealată ţi-o dau înapoi!

Jurnalul unui prefect maghiar ajuns la olteni

Ziua 1: Cred ca azi fost zi liber la ei. Nu venit niciuna din angajat. Plimbat prin biroul meu lung si lat. Deschis fiset acte oficial dar plin de o beutur tulbure. Oare unde tinut la ei dosare?
Ziua 2: Nu fost ieri zi liber. Verificat in calendar, fost miercur. Poate nu lucreaza miercur la ei! Dar nici azi nu venit!?! Am vrut dau telefon, dar nu am gasit agenda…. Toate sertarele plin cu acel beutur tulbur…
Ziua 10: Azi fost un secretara care zis ceva care nu inteles la mine si plecat nervos! Oi, oi! Gustat o pahar din acel bautur tulbur gasit in seif… Putin acrisor…
Ziua 20: Aici nimeni nu vorbesc ungureste. Toti nervos ca nu pricepe la ei. Oare e politic corect sa invat eu romanesc? Hmm,… bauturul acela tulbur nu e chiar rea.
Ziua 30: Descoperit intamplare un caset cu muzica folcloric ti prinde bine sa invat romaneste. Azi putut spune unei director apa-canal-investitii europene:
„Dunare daca n-aveam / Jiul Dunare-l faceam la noi!”
Simpatica baiat. Am baut cu el, putin, din acel bautur tulbur… exceptional…
Ziua 100: La ce sa muncesti in fiecare zi? M-am dat lovit si am drojdit niste zaibar cu nea Stelica, subprefectul.
Ziua 200: Fatal, treaba merge bine, unsa. Fura toti in prefectura. Puseram un CD cu Maria Dragomiroiu si ne facuram muci. L-am trimis pe Stelica la Segarcea, dupa doua vedre de molan, sa nu ramanem pe uscat.
Ziua 300: Nenica, astia din UDMR chiar ma enerveaza. Ma sunara de la partid, sa ma intrebe cum stau cu nu-s-ce investitie. O sa-l sun pe Stelica, cand s-o-ntoarce cu cisterna de la Panciu.
Ziua 350: Mimisor, secretara zice ca ma tot cautara unii din UDMR. Am pus-o saale zica ca sunt intr-o sedinta. Sanchi, batuse Craiova acasa si ne facuram pulbere. Ce treaba au ungurii cu Doljul?
Juvete Attila

Sotie de Romania

Eu impreuna cu 2 prieteni ne casatorim cu femei din parti diferite ale Romaniei…
Primul isi ia o ardeleanca .
Ii spune ca trebuie sa spele vasele si sa faca curatenie in casa.
Ii ia 2 zile dar in a 3-a zi vine acasa intr o casa curata , vase spalate…
Al 2-lea isi ia o moldoveanca ii spune ca trebuie sa spele vasele sa faca curatenie in casa si sa gateasca.
In prima zi nu vede mai nimic.
A 2-a deja era mai bine in a3-a o masa mare si bogata .
Eu imi iau o olteanca.
Ii zic sa spele vasele si hainele ,sa faca curat si sa gateasca
In prima zi nu am vazut nimic…
In a 2-a s a mai dus din umflatura…
In a 3-a deja vedeam mai bine cu ochiul stang si umarul ma mai lasase incat sa pot spala vase si rufe sa gatesc si sa fac curat…

In compartimentul de tren

Într-un compartiment de tren, un oltean şi-un ardelean.
La un moment dat, ardeleanul scoate o litră de pălincă, slană, ceapă, pită, sfarmă ceapa şi începe să mănânce, trăgând din când în când câte-o gură de palincă. Olteanului i se face poftă, se foieşte pe banchetă şi nu ştie cum să intre-n vorbă.
Când vede că pălinca e pe terminate, îşi ia inima-n dinţi şi se trage mai aproape de ardelean:
– Mă cheamă Tudor!
– Apăi, dacă te cheamă, du-te!

Pianistă olteanca

Doi olteni au ajuns mai tarziu la un concert in care cantau pianisti din mai multe regiuni ale tarii.
Din moment ce ei nu aveau o copie a programului artistic, nu puteau sa identifice din ce zona este fiecare pianist.
Deodata unul dintre ei spune:
– Aceasta este o pianistă olteancă
– Dar cum ti-ai dat seama?
– Simplu. Pana sa inceapa sa cante a facut ce au facut si celelalte pianiste, dar dupa ce s-a asezat, in loc sa traga scaunul mai aproape de pian a tras pianul mai aproape de scaun!