Performanta romaneasca

Se organizează un concurs mondial: „Cine face cel mai mare avion din lume?”.
Pe pista imensă a unui aeroport din Nevada aterizează primul concurent: un avion american.
Coboară echipajul şi vin imediat lângă ei: juriul, autorităţile locale, ziariştii, televiziunea, public (câteva sute de curioşi).
Prima întrebare:
– Cât de mare este?
Şeful de echipaj:
– Păi, are cam 500 de metri lungime…
– Nu, nu! Nu ne interesează măsurători! Spuneţi-ne ce aveţi înăuntru ca să vă jurizăm.
– Păi avem 1.000 locuri pe scaune clasa economic, 200 clasa business, 50 cuşete pt VIP-uri, 5 baruri, 1 restaurant, mall, sala de gimnastică aerobică, salon de coafură, biliard, bowling…
– Uau! Nu se poate! Să nu spuneţi că aveţi şi piscină!
– Ba da! Piscina cu valuri, sus, pe terasă…
– Nemaipomenit!
Şi încep ăia din juriu să dea notele: 10, 9, 10, 9…
Aterizează al doilea concurent: un avion rusesc.
Coboară echipajul şi încep iarăşi întrebările:
– Cât de mare este?
Şeful de echipaj răspunde:
– Păi, are cam 800 de metri lungime pe 750 metri lăţime…
– Nu, nu! Nu ne interesează măsurători! Spuneţi-ne ce aveţi înăuntru ca să vă dăm notele!
– Păi avem aşa: 1 batalion de infanterie… cam 1500 locuri pe scaune, 1 pluton de cercetaşi, 1 pluton de genişti, 1 pluton de mitraliori… Ăştia au 500 locuri în picioare, mai avem paraşutişti, bineînţeles… Ăăă… 3 tancuri, 5 TAB-uri, 10 tunuri plus obuziere, plus intendenţă, infirmeria, cantină, depozitul de muniţie…
– Uau! Nu se poate! Altceva?
– A, să nu uit: unitate de rachete şi unitate de protecţie chimică, radiologică şi bacteriologică.
– Nemaipomenit!
Şi încep aia din juriu să dea notele: 10, 9, 9, 10…
La un moment dat apare un echipaj fără avion.
Reporterii întreabă:
– Voi cine sunteţi şi de unde veniţi?
– Echipajul român şi venim din România. Eu sunt copilotul Vasile, purtătorul de cuvânt…
– Şi unde e avionul? Ce s-a întâmplat?
– Nu l-am adus că nu aveam unde ateriza… V-am verificat cu Google Earth… nu merge… E locul strâmt aici în Nevada… Dar am adus schiţele…
– Nu, nu! Nu ne interesează dimensiunile! Spuneţi-ne ce aveţi înăuntru! Cât e de spaţios?
– E imens!
– Cât de imens?! Americanii au amenajări sportive… Ruşii au tancuri… Voi ce aveţi înăuntru?
– Păi, să vă dau un exemplu. La primul zbor… Am decolat… Am luat altitudine… Şi a început să vibreze aripa stângă. Am verificat instrumentele de bord… Nimic! Totul era OK. Condiţiile meteo excelente… Ce putea fi?!
Şi zice domnul comandant: „Vasile! Ia scoate tu Loganul din garaj şi mergi în aripa stângă şi vezi ce-i acolo.”
Şi scot Loganul, merg în aripa stângă (că doar nu era să merg pe jos) şi acolo, ce să vezi?! Pe stadion, că avem stadion acolo, era meci România – Spania, şi săreau ăia ca demenţii în tribune, făceau „valuri”, aruncau petarde, într-un cuvânt, era balamuc… Pe terenul de golf, alea de tenis sau ăla de atletism, nu era nimeni.
Era clar, se mişcase centrul de greutate… A trebuit să întrerupem meciul… Le-am dat la megafon să stea liniştiţi că am decolat! Au mai fluierat ei până s-au liniştit… A dispărut vibraţia… Şi am plecat înapoi spre cabină…
Nici n-am ajuns bine în cabină că zice iar domnul comandant: „Vasile! Ia Loganul din garaj şi mergi în aripa dreaptă că a început acuma asta să vibreze.”
Buun… Merg iar în garaj… Scot Loganul şi merg în aripa dreaptă. Acolo, ce să vezi?! În cadrul parteneriatului NATO, o unitate română şi una germană (ambele de tancuri) făceau trageri în poligon. Unii trăgeau din mers, alţii din opriri scurte… Viraje strânse… Motoare ambalate… Normal că vibra aripa… Nu?!
Ne-am chinuit ceva să-i oprim şi pe ăştia, le-am dat prin radio. Am pus câţiva soldaţi să tragă rachete de semnalizare. Doamne Fereşte! Trăgeau cu proiectile ade-vărate! Dacă sărea o schijă unde nu trebuia?
Ăia din juriu au rămas cu gurile căscate:
– Uaaauuuuu!
Şi copilotul Vasile continuă:
– Staţi, că asta nu-i nimic! Am rezolvat aripa dreaptă, mă întorc în cabină…
Şi zice domnul comandant: „Vasile! Mă trage curentul de vreo jumătate de oră, ia vezi că în coada avionului, mai mult ca sigur, femeia de serviciu a uitat şi uşa şi gemuleţul de la baie deschise”.
Am luat Loganul… Am trecut pe la staţia PECO… Că nu mai aveam benzină… Şi am plecat spre coada avionului.
Când am ajuns, se înserase. Şi… asta era! Avea dreptate domnul comandant: baia avea şi uşa şi gemuleţul deschise… Lumina era uitată aprinsă…
Şi în jurul becului se învârteau avionul american şi cu ăla rusesc!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.