Convertirea unui ungur

Gyuri lucra la o uzină din Ardeal, era absolvent de profesională, sculer matriţer, bla-bla.
Într-o zi îl cheamă directorul şi-i zice:
– Băi, Gyuri, trebuie să te dăm afară.
– Yoy, da de ce dat la mine afare?
– Băi, cum să-ţi explic, acuma cu aderarea asta la normele UE… nu mai merge ca altădată, managementul, IQ, nivelul profesional, standardele au crescut, pricepi?
– Yo nu înţelege.
– Bă, n-ai liceu, asta e!
– Face Gyuri liceul, nu problem asta.
Merge Gyuri, dă la seral, termină liceul. Îl cheamă directorul, aceeaşi problemă, n-ai facultate. Face Gyuri şi facultatea la FF. Iar îl cheamă directorul, bla-bla.
– Acuma ce motiv mai este, ai fecut Gyuri şi liceu şi facultate!
– Băi, uite care-i treaba, eşti ungur, mă şi io nu suport ungurii la mine-n uzină, asta e!
– Asta nu problem este, facem Gyuri român, trecem la ortodoxie.
Bun, îl năşeşte directorul, îl botează Gheorghe.
După un timp îl cheamă iar. Bla-bla, bla-bla..
Gyuri răspunde: şi cu liceul şi cu facultatea, ai fecut şi român, acuma ce mai este?
– Băi Ghiţă, uite au fost nişte comisari UE în inspecţie prin judeţ şi prefectul mi-a atras atenţia că dăm prea mulţi unguri afară, aşa că… acum mai dau şi câte un român…