– Ioane, mă, Ioane, te sun drept de la Ontario, mă!
– Așe, mă, Vasile, no care-i baiul?
– Mă Ioane, zic c-am auzit că Băsescu și-o dat demisia, mă, cum o fo’ treaba asta?
– Chestie mare ce-o fost, mă Vasile! S-o trezit într-o nămiază și-o vorbit ca la război, la radiou, tulai Doamne! O zis că nu-l mai rabdă inima să vadă țara ruinată, mă Vasile, că el mere și că toți piscoșii, zăluzii și floașterii să meară numaidecât cu el.
– Așe, și?
– No, și duși or fost, mă Vasile. Duși în cârca !
– Ține-i strânși, Doamne! Și cine o rămas să cârmească țara?
– Cum cine, Vasile? Regele nost’! Țara e curată și mintenaș se rumenește iară ca o pâinișoară. Și toți merem la lucru ca la horă. Și când e horă, apăi ne-aud și țările vecine, de se minunează și-acuș mi-e că dau buzna peste noi!…
– Mă Ioane, tu-ți bați joc de mine!
– No, măi Vasile, dară cine-o început primul?!…
