Primarul Parisului era foarte îngrijorat în privința invaziei de porumbei de pe Champs-Élysées.
Nu putea nicidecum să-i alunge din oraș.
Întregul Paris era plin de rahat de porumbei.
Parizienii nici nu mai puteau călca pe alei, nici să conduci nu mai avea nici un haz.
Costă o avere să tot cureți străzile și trotuarele.
Într-o zi intră în primărie un om care-i face primarului o ofertă:
– Îți pot scăpa frumosul oraș de plaga columbească fără nicio plată. Dar trebuie să promiți că nu-mi vei pune nici o întrebare. Sau, îmi poți plăti un milion de euro și să-mi pui o întrebare.
Primarul cântări ofertă și o acceptă rapid.
A doua zi, omul se cațără în vârful Turnului Eiffel, își descheie redingota și eliberă un porumbel albastru. Porumbelul albastru dădu de câteva ori din aripi și apoi se pierdu în înaltul cerului parizian. Toți porumbeii din Paris au văzut porumbelul cel albastru și s-au adunat în aer în urma acestuia. L-au urmat cu toții într-un nor uriaș spre Răsărit, departe, departe. A doua zi, porumbelul cel albastru s-a întors complet singur la omul ce-l aștepta încă în vârful Turnului Eiffel. Primarul era în extaz. A considerat că omul și porumbelul albastru au înfăptuit o adevărată minune scăpând Parisul de plaga porumbească.
Deși omul cu porumbelul nu ceruse nimic, primarul i-a înmânat un cec cu un milion de euro și i-a spus că, într-adevăr, voia să-i pună o întrebare. Chiar dacă s-au înțeles că nu-l costă nimic pentru curățarea orașului, se hotărâse să plătească un milion pentru a putea pune O ÎNTREBARE. Omul acceptă banii și-l invită pe primar să-i pună UNICA întrebare. Primarul întreba:
– Aveți și un țigan albastru?